Everdell e un joc de carti cu grafica si componente foarte draguta (soricei, veverite, etc) care are in mijlocul mesei de joc, un copac , 3D, de carton (doar de bling bling).
Ai niste carti in mana (creaturi si cladiri) si acelasi tip de carti intr-un display la comun. Ai niste milestonuri (cine ajunge primul la x semne jucate castiga y puncte) si inca un set de carti bonus care iti dau niste extra stuff/abilitati ( daca joci anumite carti, cu anumite nume sau stringi anumite seturi de semne pe carti).
Tot ce faci in joc este sa-ti construiesti un tablou (de maxim 15 carti) compus din constructii (cu ajutorul resurselor, lemn, rasina, piatra) si creaturi (cu ajutorul afinelor sau free daca ai constructia care trebuie, la fel ca in 7 wonders) . Fiecare carte etalata iti ofera anumite beneficii (castigi resurse, iti ofera un loc de actiune mai bun ca cel comun, iti ofera discounturi, sa tragi carti etc) . Poti sa etalezi carti din propria mana sau sa alegi din cele comune (evident, e mai avantajos sa construiesti din cele comune).
Exisita si un fel de worker placement, niste locatii la comun (de unde strangi resurse in principal) si niste locatii care sunt pe cartile pe care le construiesti.
Jocul e un fel de mix intre Imperial Settlers cu Viticulture si discountul de constructii din 7 wonders.
Primele jocuri sunt mai haotice pentru ca nu ai idee ce carti sunt, ce abilitati iti dau, etc deci trebuie sa joci jocul de cel putin 3-4 ori ca sa poti sa zici ca ai inceput oarecum sa te gandesti la o strategie.
Tragi carti dintr-un teanc de carti deci exista elementul de noroc si trebuie sa te descurci cu ce ai, nu poti sa-ti faci planuri (decat la noroc) ca faci cladirea asta si poate iti vine cealalta carte care se potriveste si asta oarecum te forteaza (daca vrei sa mergi la sigur) sa joci cartile care ti-au venit si care se potrivesc (lucru care nu prea mi-a placut).
Trebuie mereu sa te buchisesti sa citesti ce carti are adversarul, ce carti sunt jos, care carte merge cu ce discount, de ce carti e nevoie pentru a castiga o carte de abilitati, ce semne au mai construit adversarii . Sunt sigur ca dupa 5-6 jocuri incepi sa mai inveti din grafica, carti, etc dar asta este o chestie care ma oboseste si ma enerveaza cel mai mult la un joc, sa stau la fiecare 3 minute sa buchisesc diferite chestii in 10 locuri diferite.
Unul din semnele de pe carti (un sprout ) e putin mai special, in sensul ca la inceputul rundei 1 si 3 (se incepe cu runda 0) se repeta actiunile de pe cartile pe care le-ai jucat, care au acest semn. Jocul deci te obliga sa joci astfel de carti dar apoi il recompenseaza pe cel care pune primul 4 astfel de carti in display (si isi sacrifica 1 worker) cu 3 puncte. Mi se pare putin nedreapt acest milestone, nu stiu daca sacrificiul unui worker valoreaza 3 puncte, dar avand in vedere ca toti jucatorii sunt obligati practic sa joace astfel de carti, de ce l-ai premia doar pe unul din ei ?
Desi l-am jucat in 2 jucatori, cred ca in 3-4 e mai greu de jucat, sa urmaresti alti 2 jucatori ce joaca, ce au in tablou, ce sa le furi din cartile comune, cred ca e mai mult munca decat fun.
Jocul nu se termina decat atunci cand nu mai ai actiuni de facut. Asta inseamna ca adversarul poate sa treaca mai rapid prin cele 3(4) runde ale jocului si sa zica pas si apoi sa stea sa se uite la tine care poate esti inca in runda a doua si mai ai 20 de minute pana o sa termini jocul.
Trebuie sa gasesti o balanta intre productie de resurse si constructia de carti care iti aduc puncte. Daca faci prea multa productie (cum am facut eu) o sa ramai cu workeri nejucati, cu tone de resurse dar fara sa mai ai spatiu unde sa construiesti ceva. Resursele sau workerii ramasi nu iti aduc extra puncte. Limitarea la 15 carti cuplata cu faptul ca ai putea prin diferite combo-uri sa faci mult mai multe carti, dar trebuie sa te gandesti la care anumite 15 carti iti maximizeaza punctele dar majoritatea cartilor iti vin la noroc trase dintr-un deck, e un mecanism care initial nu mi-a cam placut (nu stiu daca se imbunatateste dupa 5-6 jocuri).
Concluzia 1: E un joc pe care trebuie sa-l joci de 5-6 ori ca sa poti sa dai un verdict daca se imbunatateste odata cu descoperirea si memorarea cartilor si posibilitatilor.
Concluzia 2: Pentru mine, minusurile sunt prea multe ca sa-i dedic 5-6 jocuri deci probabil asta a fost prima si ultima partida de Everdell. Am crezut ca o sa-l cumpar si o sa-l joc in familie, dar nu e genul de joc pentru asta (prea fiddly si AP prone).
