Aye, Dark Overlord! l-am luat ca opozitie la vremurile cand jucam la fiecare intalnire Dixit. Fiecare intalnire in care stiam ca voi auzi iar indiciul Agatha Christie si voi vedea iar cartea cu baietelul de culoare si ursuletul si voi primi iar explicatia "zece negri mititei; ce, nu ti-ai dat seama?". Si am vrut un "fun party game", nu "pretty, shiny cards party game". Hai ca va dau un indiciu, cred ca nu o sa-mi descoperiti cartea, dar imi place....liniste....Agatha Christie...toti isi pregatesc voiosi cartile, eu imi fortific atacul cerebral.
Sa purcedem la drum!
Ce contine cutiuta?
In primul rand, gasim 127 de carti cu indicii. Cartile sunt pline de umor (semipline – nu stiu cat umor ai putea gasi in Piramida demonica, dar majoritatea prezinta goblini in situatii-limita) si au o grafica exceptionala.
Apoi avem 37 de carti de actiune, folosite pentru a-i acuza/intrerupe pe ceilalti goblini.
Palma intinsa se foloseste pentru a intrerupe scuzele altui jucator ("Stapane! Stapane! Merele despre care tocmai spunea ca vi le va face cadou sunt otravite!"; "Gata! Matei, ce ziceai despre mere?"), rolul ei fiind doar de a incurca.
Degetele indreptate in stanga/dreapta sunt folosite pentru a redirectiona problema catre un alt jucator.
Si, cele mai importante, 17 carti ale Stapanului Intunecat – numite "privire nimicitoare".
Ele reprezinta intreaga maretie si putere a Conducatorului.
Cum se joaca?
In fiecare joc, cineva este ales Stapan Intunecat, restul jucatorilor urmand sa fie goblini insignifianti.
Stapanul primeste cele 17 carti cu "privire nimicitoare", iar goblinii, cate trei carti cu indicii si trei carti de actiune. Stapanul incepe prin a-l intreba pe un goblin de ce nu si-a dus misiunea la indeplinire (ex: "De ce nu au ajuns in regat catapultele uriase care arunca cranii sangerande, otravite si iradiate, pentru a-mi inrobi inamicii?", pentru cei mai conservatori mergand pana la "Diseara am intalnirea Dansatorilor Anonimi. Unde imi este tutuul roz?" – pentru acei stapani mai extrovertiti). Goblinul in cauza incearca sa explice de ce a esuat utilizand intre una si trei carti cu indicii si termina prin a-l acuza pe un alt jucator, folosindu-se de o carte de actiune ce contine un deget aratator. Ultimul indiciu trebuie sa faca parte din noua acuzare: "Dar eu am vrut sa iti iau biletele la concert, dar Ana a dat buzna in seif, a furat toti banii si si-a facut toata dantura din aur pur."
Astfel tura sa se incheie, el isi reface stocul de trei carti cu indicii, iar goblinul nou acuzat isi incepe pledoaria. Cand un jucator este acuzat, acesta ia o carte de actiune (doar asa poate primi carti de actiune).
Si asa acuzatia trece de la unul la altul, poate sa porneasca cu "unde imi sunt papucii?" si pe la a cincisprezecea acuzare sa se ajunga la "nu am putut sa aduc sabia, pentru ca X a pierdut cheia de la armurarie?! Unde e cheia, netrebnicule?". Uneori, unii dintre jucatori stau si rad nebagati in seama doar pentru ca doi dintre goblini se enerveaza atat de tare incat se acuza doar intre ei (aici intervine rolul Stapanului, care trebuie sa fie tiran cu toti in mod egal
).Pe parcursul jocului, Stapanul decide daca ii plac sau nu scuzele. In orice moment, daca nu ii place ce aude, ofera nivelul I de "privire nimicitoare". Cel care a primit-o decarteaza ce are in mana si primeste alte trei carti de actiune si trei carti cu indicii. Daca jucatorul care are nivelul I greseste iar, atunci primeste nivelul II. Daca reuseste sa il supere si mai tare, atunci primeste cea mai crunta privire si jocul se termina. Toti rad de el ca este cel mai fraier (sau, in cercurile care trec cu vederea tema jocului, il consoleaza ca nu e nicio problema, ca a jucat bine si ca data viitoare sigur va face mai bine
) si jocul se reia cu un alt Tiran Atotputernic.Cum se simte jocul?
Asta e tot??? Nimeni nu castiga, doar unul pierde? Ce este interesant in asta?
Cel mai important lucru de retinut – nu e genul de joc in care sa tii cont de reguli (singura importanta: sa stii cand sa iei carti de actiune si cand sa iei carti cu indicii, nu de dragul regulilor, ci pentru a nu se termina jocul prea repede
)In acest joc, Stapanul este Suprem! Daca te balbai, te pierzi, nu raspunzi frumos – doar esti un sclav insignifiant –, nu te uiti frumos, nu sari cand ti se spune sa sari, atunci primesti PRIVIREA. Poti sa nu faci nimic, dar, daca Stapanul are toane, primesti PRIVIREA.
E uimitor sa vezi cum incep sa se ploconeasca goblinii pentru a nu primi PRIVIREA. Si cat de eficiente sunt laudele ("Cum? Ce zici, Andrei?"; "Stapane incantator, distrugatorul pinguinilor, curtezanul tuturor domnitelor, am venit in acest tinut pentru a te sluji pana la moarte!"; "Cum, nu ai o acuza convingatoare, nicio problema! Elena, tu de ce nu zici nimic?")
Bam!
"Cum, esti surprinsa? Te balbai?"
Bam!
"Ai uitat sa iei o carte?"
Bam!
"Afara!!!!"
"Ai dat un indiciu bun, dar nu te-am uitat cand ai fost Stapan si m-ai dat afara!"
Bam!
"Ce? De ce? Comentezi?"
Bam!
"Cum adica nu e corect? Unde te crezi? Disneyland?"
Bam!
"Spui ca ai incercat sa salvezi comoara, dar ca celalalt a trimis un asasin si te-a ranit, astfel tu nu ai putut sa imi aduci cupele de cristal."
Bam!
"Cum adica de ce iti dau tie PRIVIREA si nu il intreb pe el de ce si-a insusit comoara mea? Ai esuat! Esti incompetenta!Tot nemultumita?"
Bam!
"Cum adica de ce fac asta? Cum adica nu te iubesc? Sunt stapanul tau si tu esti un vierme! Cum adica sa nu-ti vorbesc asa, ca suntem impreuna de noua ani! Nu mai plange ca ma faci de ras in fata prietenilor!"
Bam!
Cel mai scurt joc a fost urmatorul:
Eu: "De ce nu ai rezolvat problema X?"
El: "Deci...."
Eu: "Fara deci...."
Bam!
El: "A...."
Eu: "Fara a..."
Bam!
Eu: "Hai ca discut degeaba cu tine!"
Bam!
30 de secunde!
Cel mai lung a fost cel in care Stapanul suferea de non-tiranie si voia doar sa asculte povestile noastre (aye, pretty fabula master). Dar noi am respectat atmosfera jocului si am fost cei mai nesimtiti goblini si il luam peste picior cu orice ocazie.
Daca vi se pare interesant si aveti un grup neinchistat, atunci cumparati-l cat mai repede (il avem si la unul dintre magazinele noastre).
Unica problema a jocului este ca depinde foarte mult de grupul cu care joci.
ATENTIE: Urmeaza dojana extrema!
Daca atunci cand ii zici "Nu esti buna de nimic, nu imi place de tine si nimanui de la masa asta nu ii place de tine, tot ceea ce zici denota lipsa ta acuta de inteligenta si mai bine ai muri, pentru a ne face tuturor un bine si pentru ai curma maica-tii suferinta pentru ca nu a avortat la timp!", ea iese plangand din apartament, sotul ei te plesneste si toti ceilalti privesc rusinati in pamant, atunci mai bine ramaneti la Dixit. Pentru astfel de cazuri am cumparat "Once upon a time"
.E doar un joc! Trebuie tratat ca un joc!
Noi nu am avut niciodata problema asta. La jocul asta am ras cat am ras la toate celelalte jocuri la un loc. Oricat de suparaciosi eram la alte jocuri, la acesta intram in pielea personajelor si, oricat de diabolic ne-am comportat, nu au aparut probleme. Garantat, este genul de joc pentru prieteni vechi, care se cunosc, stiu sa se accepte si stiu pana unde sa intinda coarda.
Normal ca s-ar putea juca cu un Stapan pe postul unui ghid obiectiv care imparte dreptatea si cu goblini cuminti care incearca sa fie intai buni colegi si abia apoi competitori.
EREZIE!!!
Ca si cum as juca Ghost Stories si, daca as vedea ca am sanse sa castig (de parca as avea vreodata asa ceva!), as spune ca ma opresc pentru ca si fantomele au sentimente si e bine sa fim echitabili.
Daca nu v-a placut...
Bam!
Daca credeti ca nu am fost coerent...
Bam!
Daca am folosit Bam! in exces si am enervat si pe cel mai calm cititor.....
Bam!!!!
Si ca sa nu am o postare fara nicio refereie la Jenny…
O seara placuta!