Se zice ca in epoca mitica a Egiptului Antic, puternicii zei isi aruncau supusii in lupte sangeroase pentru a-si demonstra suprioritatea. In mijlocul desertului sau in fata propriilor temple uriase, ei folosesc puterile dobandite pentru a-si sprijini trupele, a trezi si controla creaturi fantastice si a-si pacali adversarii divini.
Matagot, producatorul francez care ne-a adus popularul Cyclades, ramane pe taramul lumilor mitice cu noua productie Kemet, joc de strategie axat pe batalii, puteri zeiesti si control teritorial. Pentru jucatorii cu experienta, Kemet pare o versiune simplificata a jocului mai sus mentionat, cu o tematica ce aminteste de bataliile dintre zeii din Chaos in the Old World. Insa actiunea se desfasoara in mijlocul desertului, fara luptele navale de la greci, iar zeii nu au puteri si strategii proprii, ci agonisesc incet dar sigur un arsenal unic pe baza caruia isi vor construi strategia. Jocul nu este nici pe departe o copie simplificata si aduce multe elemente originale fata de fratiorul sau mai mare.
Kemet este genul de joc pe care un pasionat il va cumpara fara prea multe ezitari si in lipsa de informatii, bazat doar pe tematica originala si miniaturile uimitoare. Creaturile din joc ies din cutie direct cu umbre pictate, iar culoarea aleasa induce sentimentul ca ar fi fost aduse la viata prin vraji secrete chiar din nisipul desertului. Fiecare armata este diferentiata tematic: supusii lui Anubis tin in mana secera si poarta pe cap piei de sacal, supusii lui Bastet au gheare de pisica (asemeni zeitei), iar slugile lui Horus au scuturi in forma de aripa. Daca apar indoieli ca in Egiptul antic existau arme precum ghearele de pisica, ele vor disparea repede din minte atunci cand privim miniaturile.
Tabla de joc cu doua fete are o grafica foarte atragatoare, reprezentand cu claritate zonele de joc. In functie de numarul de jucatori va fi folosita una dintre fete, iar pentru un numar mai redus, actiunea se va desfasura doar pr o jumatate din harta, de partea stanga a Nilului. Distantele dintre bazele jucatorilor sunt egale, pastrandu-se echilibrul de forte indiferent de numarul jucatorilor.
Cartonasele cu puterile zeilor sunt asezate toate cu fata in sus la inceputul jocului, dupa categorii si pret. Ele se autodescriu prin simboluri independente de limba, pe care le veti deprinde insa numai dupa cateva jocuri. Ele vin in trei culori : rosu, albastru si alb. Cele rosii se concentreaza pe atac si aduc cele mai multe creaturi, cele albastre urmaresc strategii defensive, iar cele albe sunt in mare parte economice. Bineinteles, in timpul jocului participantii pot alege sa adauge in arsenal combinatii de puteri de orice culoare.
Jocul vine cu 2 tipuri de carti: unele mari pentru batalii, pe care participantii le pot consulta oricand, si un pachet mic aleator cu asa numite „interventii divine”, un ajutor suplimentar al zeilor. Regulamentul este in 4 limbi si este inclus si un index care explica simbolurile de pe cartonasele cu puteri si de pe cartile de interventie divina. O noutate la acest joc sunt si zarurile uriase cu 4 fete, care vor fi folosite pentru a reprezenta nivelul piramidelor fiecarui zeu.
La inceput sunt distribuite tablele individuale ale zeilor, cu markerele pentru puncte de actiune si puncte de rugaciune, armata proprie, cate o piramida din fiecare culoare, cartile de lupta aferente (identice pentru fiecare jucator) si cate o carte de interventie divina trasa din pachetul comun.
Jocul se desfasoara pe runde, care se impart pe doua faze: cea de zi si cea de noapte.
In fiecare faza de noapte jucatorii primesc puncte de rugaciune (folosite pentru cumpararea de puteri, unitati si inaltarea piramidelor), carti de interventie divina si intra in efect puteri care se activeaza doar pe timpul noptii. De asemenea, se determina ordinea de joc pentru faza de zi – stabilita de jucatorul cu cele mai putine puncte de victorie.
In faza de zi jucatorii aleg pe rand cate o actiune de pe tabla zeului lor. Pana la sfarsitul rundei ei vor realiza un numar de 5 actiuni. Acestea sunt:
1) Sa se roage pentru 2 puncte de rugaciune.
2) Sa-si miste un grup de soldati in functie de viteza acestora (viteza de baza este 1, dar poate creste cu anumite puteri si creaturi) si sa se teleporteze de la o piramida controlata pe orice simbol cu obelisc de pe tabla, la pretul modic de 2 puncte de rugaciune.
3) Sa-si ridice o piramida platind puncte de rugaciune.
4) Sa-si recruteze unitati noi.
5) Sa-si cumpere puteri noi – cate o actiune pentru fiecare culoare.
Majoritatea actiunilor pot fi facute o singura data, cu exceptia rugaciunii si miscarii care au doua spatii dedicate.
Odata jucata o actiune spatiul activat devine indisponibil pana la finalul rundei cand tablele individuale vor fi resetate. De aceea pe o runda de zi nu poate fi cumparata mai mult de o putere din fiecare culoare si nu poate fi imbunatatita mai mult de o piramida. Care este insa scopul piramidelor? Cu cat o piramida de o anumita culoare se afla la un nivel mai ridicat, cu atat jucatorul poate cumpara puteri mai avansate din culoarea respectivei piramide. De aceea devine foarte importanta administrarea miscarilor si planificarea listei de puteri dorite, pentru a nu ramane fara actiuni relevante in timp ce concurenta culege tot ce e mai bun de pe tabla.
Dupa epuizarea punctelor de actiune de catre fiecare jucator runda se incheie si sunt inventariate numarul de temple controlate de fiecare jucator, incasandu-se beneficiile respectivelor temple (in mare parte puncte de rugaciune) si eventualele puncte de victorie. Apoi tabla individuala se reseteaza si incepe o noua faza de noapte.
Scopul jocului este acumularea a 8 puncte de victorie (jocul scurt) sau 10 puncte de victorie (jocul lung). Punctele de victorie sunt de doua tipuri: temporare si permanente. Punctele temporare se primesc pentru fiecare templu ocupat sau piramida de nivel 4 controlata. Jucatorii obtin puncte permanente castigand batalii (dar doar daca sunt atacatori), cumparand puteri care ofera puncte de victorie, controland doua temple la incheierea fazei de zi, sau sacrificand 2 unitati in Sanctuarul Tuturor Zeilor de pe tabla de joc. La sfarsitul rundei, in caz de egalitate, departajarea se face in functie de punctele permanente obtinute de pe controlul templelor.
Bataliile sunt simple si rapide. Fiecare jucator isi alege una din cele 6 carti de lupta pe care le are la dispozitie, alegand una pe care sa o decarteze. La cea folosita mai poate adauga eventuale carti de interventie divina. Castiga lupta cel care are cele mai multe unitati + simboluri de coasa (provenite din carti de lupta + carti de interventie divina + bonusuri oferite de creaturi atasate unitatilor). Cartile, creaturile si puterile includ si simboluri care ucid sau protejeaza unitati in lupta. Interesant este faptul ca atacatorul poate castiga lupta chiar daca si-a pierdut toate trupele pe parcurs. Ne putem imagina o lupta in care fanatici innebuniti obtin victoria sacrificandu-si viata pentru zeul lor. Dupa o lupta pierzatorul se poate retrage sau isi poate scoate din joc trupele ramase pentru a nu lasa pe tabla un efectiv expus care ar putea oferi un punct de victorie nemeritat unui adversar parsiv.
Este evident ca modul in care sunt castigate punctele de victorie incurajeaza repetate „bai de sange”, insa jocul ofera si alte cai spre victorie. Daca nu vrei sa joci cheia ofensiva, iti poti baricada trupele, acumuland resurse si asteptand ocazia sa inhati din avutia vecinului. Poti mentine sub control temple care iti aduc fonduri stabile. Te poti concentra pe exterminarea unitatilor inamice, nu neaparat obtinand victorii – pentru a scadea mobilitatea adversarului si a-i face gauri din ce in ce mai mari in buget. Te poti axa pe o mobilitate ridicata, obtinuta prin puteri sau de la creaturi, sau te poti teleporta ieftin. Sau poti alege cate putin din fiecare, folosindu-te de ce ai la indemana si de puterile pe care ai reusit sa le inhati inaintea adversarilor tai. Cartile de interventie divina pun cireasa pe tort cu elementul surpriza care-ti ofera acel mic avantaj crucial pentru a invinge.
Kemet este echilibrat si distractiv chiar si in 2 sau 3 jucatori, insa adevaratele lupte se dau de la 4 jucatori in sus, cand lucrurile devin mai greu de evaluat si nervii se intind la maxim. Nu implica prea mult noroc, echilibrul de forte fiind mult mai mare decat in Cyclades. Trebuie sa-ti evaluezi pozitia si sa-ti planifici mutarile luand in calcul si posibilitatile pe care adversarii le au la dispozitie.
Un joc care odata inteles nu se intinde pe mai mult de o ora jumatate, cu rejucabilitate ridicata si loc liber pentru extensii, Kemet ofera pachetul complet strategului din tine.
Singurele nemultumiri pe care le-as avea sunt lipsa de personalitate a zeilor in afara portretelor de pe tablitele individuale. Sigur, unitatile lor sunt personalizate, dar ar fi fost frumos sa aiba si niste puteri unice, individuale. Ca tot am adus vorba de desenele zeilor, sunt ceva cam prea „occidentalizate” pentru gustul meu. Parca ar fi fost mai placut un stil mai clasic, inspirat de simbolurile Egiptului vechi. Putem visa la o extensie care sa contureze mai bine personalitatile zeilor, cine stie, poate chiar sa le incarneze avatarurile pe tabla de joc.
Miniaturile pictate de mine le cunoasteti dar vi le mai arat o data pozate frumos:
Articol publicat si pe blogul Lords of the Boards
Imi place cum arata jocul, nu pot explica de ce imi place atat de mult harta. Insa nu reusesc sa imi dau seama daca mi-ar placea ca si experienta de joc. Are cineva din Cluj jocul si e dispus sa il punem pe masa intr-o miercuri la intalnirea FBG.ro?
