Top 10 boardgames publicate in 2013

[DanielIndru]

Putin mai tarziu decat mi-as fi dorit, dar mai bine decat deloc:

[criss]

Jocul meu favorit din 2013 este Dreadball.

from http://www.boardgamegeek.com/image/1406281

[DanielIndru]

Vad ca e publicat in 2012...

[criss]

Data e gresita, au intirziat cu kickstarterul.

[Corwin]

Ti-am citit review-ul la Through the Ages si am vazut ca iti place foarte mult. Eu nu l-am jucat inca, insa am auzit multe comparatii intre el si Nations. Ce te-a dezamagit la Nations?

[DanielIndru]

Pun direct ce am scris pe site cand am relatat primele impresii:

Pe partea de gameplay, jocul este clar inspirat de TtA, dar modificările aduse îl îndepărtează atât de mult încât îmi vine greu să cred că aceiaşi oameni care vor aprecia TtA pentru aceleaşi motive ca mine îi vor acorda lui Nations o notă mare. Iată o listă a celor mai importante deosebiri:

- Nu toate cărţile vor apare în fiecare joc.
- Nu există o delimitare clară a acţiunilor civile de cele militare, respectiv a cărţilor în decks separate.
- Numărul de runde este fix şi stabilit la 8 cu scoring intermediar după fiecare 2.
- Evenimentele nu sunt jucate de către jucători, ci vin aleator din deck.
- Nu se mai luptă pentru supremaţie culturală, ci pentru VPs; cultura e doar o resursă alături de piatră, bani şi mâncare.
- Nu se mai generază ştiinţă pentru avans tehnologic şi nu se mai urmăreşte nivelul de fericire al populaţiei, există doar un indicator al “echilibrului” naţional.
- Tablourile jucătorilor au o structură fixă şi număr limitat de locaţii pentru cărţile achiziţionate.
- A dispărut conceptul de acţiune civilă/militară, la fel cum a dispărut şi forma de guvernământ.
- Nu se mai pot face pacturi, agresiuni, sistemul militar e simplificat la maxim şi războaiele sunt extrem de generice: oricine poate ataca pe toată lumea.

Ce înseamnă toate aceste lucruri pentru jucătorul doritor de o experienţă strategică bogată? Că nu va găsi în Nations ce îşi doreşte. Pentru că nu toate cărţile intră în joc, nu vei avea nicio şansă să planifici ceva cu 2-3 runde înainte, ci va trebui să te adaptezi la realitatea curentă a tabloului de cărţi. Pentru că evenimentele apar aleator, nu vei avea niciun indiciu despre natura lor, ci jocul îţi va oferi o rundă în care să te aliniezi la cerinţele evenimentului – de multă ori în flagrantă contradicţie cu ce îţi doreşti să realizezi în runda cu pricina datorită cărţilor ce pot fi achiziţionate. Pentru că acum ai mai multe resurse de care să te îngrijeşti şi mai puţine posibilităţi de a o face, lucrurile au devenit mai complicate şi mai diluate în acelaşi timp.

Numărul mic de runde din Nations nu aduce cu sine sentimentul de creştere economică sau civilă/militară pe care îl simt în Through the Ages unde plec la drum cu bocceaua pe băţ şi ajung să generez 15 unităţi de ştiinţă şi 20 de cultură în fiecare rundă aproape de finalul jocului, sau am o armată ce îmi permite războaie care ameninţe să schimbe complet situaţia scorului. Tabloul mic şi pricăjit de la începutul jocului nu poate prevesti cum va arăta civilizaţia mea la finalul partidei şi ce decizii voi lua în multele momente decisive. În Nations în schimb nu am decât de ales dacă umplu sau nu cele 12-13 locuri disponibile.

Pe ansamblu, Nations este o experienţă extrem de tactică unde fiecare decizie trebuie luată în contextul rundei respective şi unde nu poţi să planifici nimic în avans. Analizezi cerinţele evenimentului curent şi implicaţiile neîndeplinirii lui, decizi ce cărţi ai vrea să achiţionezi şi apoi decizi cum plimbi omuleţii producători dintr-o parte în alta pentru a genera mai mult dintr-o resursă şi mai puţin din alta. Asta e tot. Duse sunt deciziile agonizante legate de împărţirea celor 5 acţiuni civile în 8 activităţi critice, toate importante pentru runda curentă şi cele viitoare. Dusă este eleganţa abstractizării producţiei de resurse ce poate fi eficientă sau poate scârţâi şi genera corupţie. Duse sunt războaiele epice pe care le pregăteşti timp de câteva runde şi le declanşezi la momentul oportun.

Iar la nivel de componente lucrurile sunt la fel de triste. Cărţile sunt slabe calitativ şi ilustraţiile nu impresionează cu nimic. Planşele jucătorilor sunt subţiri, piesele de carton folosite pentru resurse sunt ca nuca’n perete, iar cutia e pe două treimi goală. Cu toate astea, la cum stau lucrurile acum în top BGG nu m-aş mira ca pentru mulţi Nations să fie jocul anului şi cea mai interesantă experienţă strategică cu care s-au întâlnit în ultima vreme. Pentru mine este însă un joc cel mult mediocru ce nu am de gând să-l mai încerc decât dacă oameni foarte dragi mie vor insista să-i mai dăm o şansă. Through the Ages rămâne în continuare punctul de referinţă pentru civ builder-ul modern pe masa jucătorului ce nu se teme să petreacă 5 ceasuri construind o experienţă memorabilă şi de proporţii.

[Corwin]

Mersi. Trebuie neaparat sa incerc Through the Ages la un moment dat.

[Chuckila]

Pentru mine Through the Ages si Nations sunt doua jocuri ce se joaca si se simt complet diferit, atat de mult incat punctele in comun sunt mai putine decat diferentele. Pacat ca nenea Rustan Håkansson a apropiat jocul atat de mult de TtA, inclusiv prin paleta coloristica a cartilor. In mod inevitabil lumea le tot compara si de aici desele plangeri ale fanilor TtA; Nations nu incearca si nici nu va reusi sa ofere experienta TtA. E o alta mancare de peste.

Eu voi juca cu placere ambele. Chiar m-a surprins cat de mult imi place Nations, in conditiile in care imi place foarte mult si TtA. Unul este o experienta epica, aloci 4-5 ore si nu simti cum trece timpul. Celalalt este mai rapid (in jur de 2 ore dupa primele 2 partide), mult mai prietenos cu cei noi in ale jocului (tocmai din prisma elementului mai mult tactic decat strategic) si prin urmare eu am reusit sa il joc de cateva ori in ultime perioada. Pe cand TtA sta tot frumos pe raft (nu al meu, ca este momentan imprumutat). Mecanicile ce deranjeaza pe unii - acel worker placement pe diferitele cladiri + modul ales de implementare a razboiului - eu le apreciez in contextul general al jocului. Razboiul este doar o metoda de a crea diferenta de puncte fata de adversarii tai. Insa pierderea razboiului (chiar si pierderea tuturor razboaielor de pe parcursul jocului) nu te elimina din cursa pentru castigarea jocului. Doar te incurca si asta inseamna ca trebuie sa fii mult mai atent cu pozitionarea oamenilor pe tabla plus reorientarea dezvoltarii spre alte sectoare ce pot atenua efectele razboaielor pierdute.

Prin comparatie cu TtA, Nations nu are decat de pierdut in ochii fanilor mai vechiului joc - nu ofera (si sunt sigur ca nici nu a incercat) acelasi stil de joc. Luat insa ca joc de sine statator este foarte bun; dupa umila mea parere unul din cele mai bune jocuri aparute in 2013.

PS: Pentru mine insa, ca sa mi se inteleaga gusturile in materie de gaming, Caverna mi se pare un pas inapoi fata de Agricola. Faptul ca au eliminat tensiunea hranirii familiei si deciziile extrem de "tight" pe care trebuia sa le iei pe parcursul jocului si in schimb au ales sa deschida toata gama de oportunitati in major/minor improvements implementate prin acele tileuri la care are toata lumea acces, si sa adauge acele raiduri, nu a reusit sa ma convinga. De sunt de acord ca il face mai family friendly, insa ca si "gamer's game" ma voi intoarce la "draft Agricola" la orice ora.

[Rautz]

Nu inteleg de ce tot zici ca nu incearca sa ofere stilul de joc al TtA cand exact asta a incercat: sa creeze un TtA streamlined
Copiatul e cat se poate de clar, daca nu exista TtA in mod sigur nu exista nici Nations, ba neschimbarea paletei de culori nu poate insemna decat unul din doua lucruri: fie designerul a fost atat de lenes incat nu s-a obosit, fie a vrut sa-l apropie cat de mult a putut de TtA. Eu unul nu cred ca a fost atat de lenes.

Iar gambitul i-a reusit in mare parte: cei care joaca cu placere TtA au incercat noul joc, poate din curiozitate, si multi l-au gasit a fi chiar un joc bun (si mie si Ancai ne-a placut mult jocul, desi ne place mult si TtA)

Si sunt in aceeasi situatie: TtA sta pe raft nejucat, de cand l-am cumparat. Am preferat sa jucam cateva zeci de partide online.

[suf]

Eh, fiecare cu gusturile lui. Eu n-as mai juca Nations nici batut, pe cand TtA e unul dintre cele mai jucate. Dar nu-mi plac majoritatea jocurilor recent aparute; poate oi fi luat-o eu pe alta cale.

[Imago]

Chiar joia trecuta, la o sesiune de joc, 2 oameni laudau Nations ca fiind varianta mult mai placuta a TtA. Eu nu am jucat nici unul din ele, insa ma tem ca un joc de 5 ore m-ar pierde pe parcurs. Boardgame-urile cu durata lunga de joc au o problema comuna - sunt jucate rar. Toti lauda jocul X sau Y si spun cat de mult le-a placut sa-l joace, insa cand ii intrebi cand l-au jucat ultima data, spun ca acum 6 luni, si ca de fapt au jucat boardgame-ul de 4 ori in 2 ani de cand il detin. Tinand cont cat costa jocurile de masa, e o experienta destul de scumpa:)
In alta ordine de idei, sper sa ajunga TtA si prin colectia mea. Sau macar sa-l joc la vreo seara de boardgames:)

[Corwin]

Schimband putin subiectul (sau de fapt revenind la subiectul initial), mi-am repus pe lista de "want to play" Bora Bora si Madeira dupa video-ul tau.

[DanielIndru]

Schimband putin subiectul (sau de fapt revenind la subiectul initial), mi-am repus pe lista de "want to play" Bora Bora si Madeira dupa video-ul tau.

Macar atat sa rezulte din videoclipul asta si tot e bine.