De sase ani ma tot joc. Oricand, oriunde, aproape orice. Nu ma focusez pe castigat si pe puncte, dar sunt (aproape) intotdeauna atenta la mecanici si incerc sa-mi optimizez jocul, ceea ce ma face adesea sa castig si sa ma bucur. Ma bucur si cand pierd, daca experienta sociala si de joc a fost placuta. Ceea ce incerc sa spun e ca, de regula, ai o directie cand te-asezi la masa de joc, chiar daca nu e un scop, aceea de a juca cat mai bine.
Laukat mi-a dat peste cap realitatea asta. La above and below ne jeleam ca se termina jocul (e destul de scurt, 7 runde parca) si ne napusteam sa plecam in expeditii, chiar daca cea mai buna strategie de joc ar fi fost sa iti dezvolti cladirile de productie, de exemplu, sau sa faci macar o chestie echilibrata, below AND above. Dar below era waay more fun. Near and Far are mult mai mult joc in jurul povestilor, asa ca m-asteptam sa fie un melanj intre Islebound si Above and Below, unde sa-ti vezi nestingherit de motorul economic si sa presari ceva flavour cu cateva expeditii. Cam asa si e, melanjul, dar partea cu nestinghereala nu tine. Intri in aceeasi stare bizara in care parca simti ca te inghite jocul si ti se rupe ca in stanga faci mai multe puncte, te duci in dreapta ca e mai frumos!! N-am intalnit pana acum un joc unde te-apuca jalea ca se termina. Acum deh, vorbesc de turma mea de-acasa, sunt convinsa ca vor fi persoane total deceptionate de joc, ce vor spune "ce-i tampenia asta?!", dar ele si cu mine stam la alte mese
So, asta seara l-am jucat a doua oara, tot First Journey (intro game), ca sa-l imersam si pe Mihai. Si iar, ca si prima data, stiind ca atunci cand cineva isi pune ultimul cort se termina jocul, atat Hora cat si eu, ne-am mai foit pe harta vreo 5-6 ture, cu una bucata cort ramasa in reserve, tot neindurandu-ne sa-l scoatem din rucsac si sa-l infigem in pamant, stiind ca pierdem o caruta de puncte but hey, it would end the fun&magic!
Ce incerc sa spun? Habar n-am ce incerc sa spun. Poate ca asta: povestile era de asteptat sa fie imersive si uluitoare; cazi intr-un put de mina parasit plin de pietre cantatoare; dai peste o salamandra de foc disperata, ce se lupta cu glogos (personajele lumii subterane), ce i-au rapit puiul pentru a-l folosi ca sursa de caldura; ajungi la niste ruine napadite de pisici vorbitoare. I could go on forever. Dar nu numai povestile sunt imersive! Totul e congruent: grafica e unitara si are o poezie ascunsa in ea ce te bantuie, ajungi sa adormi cu imaginile in minte. Mecanicile sunt smooth, suficient de variate incat sa nu fie un al enshpelea joc scos pe banda, suficient de rarefiate incat sa nu devina o salata (don't start me here with examples...!). Turele aluneca, ai o singura actiune si adesea curg trei runde intr-un minut, pentru ca fiecare stie ce vrea sa faca 3-4 pasi in fata. Si apoi Bam!, cineva pleaca in lume! Jocul se petrece jumi-juma, o parte in oras, bantuind pe strazi si pregatindu-ti plecarea: la carciuma, racoland echipaj, la grajduri, cumparandu-ti pasari Kiwi sau broaste testoase, care sa-ti care echipamentul, la mina, facand rost de bani si pietre, mai duelandu-te nitel, mai petrecand o noapte la puscarie (da' te hranesc), mai facand o vizita la vrajitorul autohton, sa cumperi niste talismane...
Si cum spuneam, dupa foiala asta si bagaje si liste cu ce-ti mai trebuie si imbulzeala, cineva pleaca in expeditie, isi aranjeaza echipa si-si numara entuziasmul si ce sa vezi, toata lumea se opreste sa afle ce i s-a intamplat. Si ce-a facut el. Si ce-a rezultat. E o minune de ritm.
Si, evident, am scris mult mai mult decat aveam intentia, suficient de haotic cat sa le dau unora dureri de cap, suficient de entuziast (sper!) cat sa le trezesc altora curiozitatea
Arzium, I'm hooked!
Cu celelalte jocuri, daca ar fi sa compar, as zice asa: cu 8 minutes si Artifac n-are nicio treaba; daca Above and Below e fratele prescolar, Near and Far e la liceu; Islebound e var primar, tot la liceu, dar cu alta personalitate. City of Iron si Ancient World n-am jucat, asa ca nu stiu.
Voi reveni. Deocamdata ne pregatim sa-l incepem, abia am jucat Intro. Urmeaza Campain mode (are o carte cu harti, 11, iar campaign mode inseamna sa treci prin toate), Caracter mode (iti alegi unul dintre cele 8 personaje, fiecare are o personalitate si o drama personala, asa incat fiecare are un stil de joc diferit si questuri tailored, si treci de la harta la alta, cu improvements. Si mai are si Arcade mode, unde poti folosi un deck de questuri, daca n-ai timp/chef de story book (
) A whole new world to explore