Cum ar fi zis si Caesar: "Veni, vidi, vici!"
Ieri a avut loc inca o intalnire minunata in ceainaria Tabiet, cu lume multa, jocuri la discretie si distractie la maxim. Gama de board games abordata a fost foarte variata, cuprinzand: Ticket to Ride, Colonistii din Catan (in multe reprize), Kuhhandel Master (jucat de doua ori), Pandemic (in care doctorii au invins bolile), Pylos, Colloseum, The End of The Triumvirates, Alhambra, Le Havre, dar si altele (pe care nu mi le amintesc)... Buna dispozitie a fost la ea acasa, au fost si rasete, dar si frunti mai incretite (deh, invatatul de jocuri noi nu este tocmai usor). Insa cred (si sper

) ca toata lumea s-a simtit bine si ca fiecare participant s-a putut recreea dupa o saptamana de munca cu cateva ore placute petrecute in fata jocurilor.

Si inainte sa trec la detalierea jocurilor la care am participat, le multumesc gazdelor noastre care s-au straduit ca experienta noastra board game-istica sa fie una cat mai speciala !!
The End of The Triumvirates - noul joc primit cadou de catre
Marius (Taticu) a strans la masa pe proprietarul ante mentionat, pe
Amia si pe subsemnatul, introducandu-i in lupta pentru dominarea imperiului roman. Jocul fiind foarte scurt (a durat doar 6 ture) ma obliga sa nu prea am ce sa va povestesc. Rezumatul ar cam fi: s-au citit regulile de catre unul dintre participanti, care apoi le-a predat si celorlalti aceste regului, s-a pretins ca regulile au fost bine intelese si apoi s-a trecut la joc. La regulament scrie ca ordinea de joc este Caesar -> Pompei -> Crassus si iar de la capat, asa ca Caesar si Pompei si-au facut turele, aruncandu-se la cuceriri militare care mai de care. Totusi, planul lor de dominatie armata a avut o scapare importanta, in sensul ca i-au deschis calea spre victorie lui Crassus care a profitat de vechea zicala: "cand 2 se bat, al treilea castiga". Astfel, in urma a doar 2 ture personale jucate, conducatorul negru (culoarea pieselor, nu a pielii generalului roman) a reusit sa infranga fostii triumviri si sa se incoroneze (sau incununeze) conducator al Romei...
Alhambra - sa construiesti minunatul palat maur nu este o treaba tocmai usoara, iar acest lucru a trebuit sa fie invatat pe propria piele de catre
Marius (Taticu),
Dan si de catre mine, care ne-am incumetat la a juca premiatul joc al lui
Dirk Henn. Desi pare un joc simplut, s-a dovedit ca nu este chiar atat de facil sa administrezi resurse diferite pentru mesteri proveniti din patru colturi ale lumii maure, precum nu a fost usoara nici constructia de cladiri in Alhambra sau ridicarea zidurilor sau aranjarea optima a cladirilor pentru a maximiza bonusurile. Ar fi de mentionat ca rundele de punctare au venit destul de echilibrat, in sensul ca prima a venit un pic cam devreme, in timp ce cea de-a doua a venit mai tarzior. La final, precum vor arata pozele (sper), o sa puteti vedea ca au fost ridicate 3 palate minunate, optim aranjate, bine fortificate si aducatoare de multe puncte. Si pentru ca la prima povestire v-am prezentat o pilda, va voi mai delecta (sau nu

) cu inca una, deoarece in acest joc putem discuta despre situatia iepurelui si a broastei testoase. Astfel, desi jucatorul protocaliu a condus tot jocul pana la runda finala, laurii i-au revenit jucatorului alb, care desi a evoluat mai mediocru in prima parte, la final a prins viteza si si-a intrecut de putin adversarii...
Le Havre - in al doilea port comercial ca dimenisune din Franta viata nu este tocmai ce-a mai simpla, iar cainii sigur nu alearga cu shaorme-n coada, iar tocmai cu dificultatea si tehnicitatea acestui joc au trebuit sa se confrunte in ordinea numerelor de la pantof
Ruxandra,
Iulia (tot mai raman dator cu mieii aceia

),
Vlad (tasurinchi) si dl.
Virus, orchestrati in invatarea regulilor de catre mine. As avea multe de spus despre acest joc (chiar daca nu prea as reusi sa incropesc o poveste), as putea sa va fac tot felul de grafice si statistici, dar am sa ma rezum la a spune doar cateva lucruri: a durat nu foarte mult, avand in vedere ca a fost jucat de catre 4 n00bi (in ale Le Havre-ului), a fost destul de interesant (in ceea ce ma priveste) din punctul de vedere al decizilor luate, al strategiilor abordate, dar si a greselilor realizate, ca scor a fost destul de strans, dar poate cel mai neplacut a fost ca a lasat ca mostenire o nedumerire pe care o vei edifica ceva mai tarziu. Totusi, in ciuda acestui fapt, sper ca a fost agreat de catre participanti...
Si cam acestea le-as avea de spus despre intalnirea de ieri. Insa nu inchei fara a le ura drum bun, distractie placuta si mai ales ocazii multe si extrem de mult loc in bagaj tuturor celor care vor
sbura la Essen saptamana aceasta!!
Peace to U all and to the world!!
