Minireview-urile lui Blackbane

Forum rules
Va rugam sa postati in aceasta sectiune doar articole tip review sau articole cu impresiile voastre despre un anumit joc (articole ce pot fi apoi bineinteles discutate in cadrul topicurilor respective).

Pentru discutiile generale necentrate pe ideea de "review" va invitam in forumul Discutii generale.
Blackbane

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 64861Post Blackbane
14 Oct 2015, 13:56

Dead of Winter ( 2014, designer Jonathan Gilmour, Isaac Vega )
Image
In Dead of Winter, fiecare jucator controleaza un numar de personaje ce incearca sa supravietuiasca intr-o invazie de zombie. Fiecare din personajele respective are diverse abilitati si talente care pot influenta jocul in anumite momente critice. Este un joc semi-cooperativ: la inceputul jocului exista un obiectiv comun care trebuie indeplinit, dar si niste obiective secrete, primite de fiecare jucator in parte. Exista posibilitatea sa fie si tradatori printre ei, jucatori care primesc un obiectiv diametral opus cu obiectivul principal al jocului.

La inceputul fiecarei runde, primul jucator pune in joc o carte de criza - criza care reprezinta obiectivul ce trebuie indeplinit pe termen scurt, in acea runda. Apoi fiecare jucator da cu un numar de zaruri ( cu unul mai mult decat numarul de personaje pe care le controleaza ), zaruri care, in functie de abilitatie personajelor, ii dicteaza ce actiuni poate face in acea runda. N-o sa intru in detalii privind multitudinea de actiuni posibile ( sunt destul de multe, iar unele pot fi folosite fara alocarea de zaruri ), ele pot fi: lupta impotriva unuia sau mai multi zombie, cautarea de resurse, explorarea zonelor adiacente coloniei de refugiati, construirea de baricade, etc. Pentru fiecare drum in afara coloniei, jucatorul trebuie sa dea cu un alt zar pentru a vedea care este rezultatul expeditiei ( personajul tau poate fi ranit, poate degera sau poate fi chiar muscat de zombie ). Foarte importante sunt acele "Crossroads cards", care adauga un element de story-telling exceptional intregului joc. Ele reprezinta evenimente pe care jucatorul activ le poate declansa fara sa stie ( sunt citite in secret de jucatorul din dreapta sa si doar in cazul declansarii intra in vigoare ).
Image
Dead of Winter este un joc care, desi cu un element tematic foarte puternic, implica si strategie si comunicare intre jucatori. Am folosit expresia "momente critice" mai sus, fiindca jocul e plin de asa ceva. Ca exemplu, am jucat jocul recent, intr-o incapere in care, la alta masa se juca Dixit. La masa aia toata lumea vorbea incet si dormea pe ea, in timp ce la masa noastra se auzeau urale si "give me five" pentru o simpla aruncare de zar. E un joc ce naste povesti, mai ales datorita cartilor Crossroads. Chiar si la doua-trei luni de la un joc, inca ne aducem aminte momente ale acelui joc "Mai tii minte cand personajul tau a luat-o razna si a inceput sa impuste de bezmetic pe toti care se aflau in locul respectiv?", etc. Personajele sunt excelent conturate, iar o serie de abilitati inglobate la un loc pot face un personaj extrem de puternic. La ultima partida jucata am controlat un personaj ( "mama eroina" ), care inarmata cu un shotgun si stiind arte martiale, putea sa omoare pe banda rulanta zombie care atacau colonia. How cool is that? :lol: Exista momente intense, in care tensiunea e la maximum si totul depinde de o singura carte jucata, de tradarea posibila a unuia dintre jucatori sau de o aruncare de zar, si cu toate astea jocul nu pare aleatoriu sau nebalansat.

Din punctul meu de vedere, jocul straluceste in 4 sau 5 jucatori, dar e acceptabil si in 2.

Nota mea: 9 / 10



https://boardgamegeek.com/boardgame/150 ... roads-game

User avatar
Shaikan
King Meeple
King Meeple
Posts: 1991
Joined: 06 Mar 2011, 03:13
Custom Rank: Dark Lord @ Natiunea Jucatoare
Location: Bucuresti

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 64873Post Shaikan
14 Oct 2015, 15:33

Dead of Winter mi s-a parut un joc foarte bun cat timp joci cu oameni pasionati de tematica. Daca joci cu un grup "prea tehnic" care nu citeste flavour text-ul de pe carti sau nu e atent la Crossroads cards, nu intra in pielea personajului si a situatiei, devine un joc foarte monoton si lipsit de gust in care tot ce faci este sa te muti dintr-o parte a hartii in alta si sa tragi carti sau sa impusti nemorti.

Cu un grup bun in schimb, e un joc plin de feeling care te tine in suspans la fiecare miscare si in care fiecare miscare poate fi ultima(Dintele e mereu in umbra). Cartile de Crossroads adauga un element deosebit care te implica si mai mult in lumea jocului si pot aduce fie senzatii tari, fie situatii amuzante.

La numarul de jucatori sunt de acord cu tine ca in 4-5 straluceste ceea ce e bine, dar nu l-as juca in mai putin de 3 oameni.

Imago
Administrator
Administrator
Posts: 1599
Joined: 13 May 2014, 23:05
Location: Bucuresti

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 64874Post Imago
14 Oct 2015, 15:35

Poate cineva sa compare Dead of Winter cu Battlestar Galactica?

User avatar
Plu
King Meeple
King Meeple
Posts: 691
Joined: 17 Feb 2012, 17:20
Custom Rank: Mind Reader

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 64892Post Plu
14 Oct 2015, 21:32

Le-am jucat pe amandoua, dar am inclus in colectie Dead of Winter. Mi se pare un joc mai bine legat si poate mai tematic decat Bsg. Flavour textul este un musai - daca nu va place sa cititi text de pe carti, jucati un euro fara pretentii..sau Battle Star Galactica daca vreti co-op.

Pt. cei ce au urmarit serialul, Bsg reuseste sa captiveze esenta si e destul de bun. Daca nu ati vazut serialul, mergeti pe Dead of Winter fara griji

Just my 2 cents..

Blackbane

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 66879Post Blackbane
09 Jan 2016, 23:14

Forbidden Stars ( 2015, designeri Samuel Bailey, James Kniffen, Corey Konieczka )
Image

In Forbidden Stars, fiecare jucator controleaza o rasa din universul Warhammer 40K din patru disponibile ( Ultramarines, Chaos Marines, Orks, Eldar ). Obiectivul jocului este sa detii controlul unor tokenuri dispuse in mod aleator pe tabla. Observati o discrepanta intre tema si obiectiv? Asta pentru ca este. Se specifica in manual ca acele tokenuri pot reprezenta orice. Sunt insotite pe verso-ul cartii fiecarei rase de niste explicatii tematice, dar aceste explicatii sunt irelevante pentru desfasurarea jocului. Cu toate astea, restul jocului se incadreaza in categoria jocurilor tematice. Nu este un joc 4X, intrucat elementul de explorare lipseste - fiecare jucator cunoaste harta de la bun inceputul jocului. In rest, celelalte lucruri stau cam asa: jucatorul pune un jeton de comanda pe un spatiu, cu fata in jos, astfel incat adversarii sa nu poata sti care este comanda data. Aceste comenzi pot fi: Dominate - extragi resurse de pe planetele din sistem, Strategize - cumperi carti care te vor ajuta in combat sau pentru diverse manevre mai dificile, Deploy - iti permite sa creezi noi orase, fortificatii sau unitati si Advance - ataci sau cuceresti alte teritorii. Fiecare jucator are 6 tokenuri in total la dispozitie - unele se repeta - prin urmare exista un element imprevizibil in distributia ordinelor pe tabla. Dat fiind ca vorbim despre un joc bazat foarte mult pe aspectul de lupta cu adversarul, un aspect important al jocului este faza de combat. El se bazeaza pe zaruri ( in functie de unitatea folosita ai mai multe sau mai putine zaruri la dispozitie ). Cu toate astea, cartile obtinute in timpul actiunii Stategize fac mai mult decat zarurile. Prin urmare, daca am avut un roll prost la zaruri, este foarte posibil sa manipulam rezultatul obtinut.

Dupa ce aceste ordine sunt activate ( in cazul in care sunt mai multe ordine suprapuse pe acelasi sistem solar, se activeaza pornind de la ultimul token pus acolo si continuand, pana la primul, cel mai de jos ), iar luptele se dau - daca e cazul, se trece in ultima faza a turei, in care se obtin alte carti de strategie sau se manevreaza furtunile de pe tabla, furtuni care nu-ti permit sa te deplasezi dintr-un sistem in altul. Jocul se desfasoara dupa aceasta structura pana cand primul jucator obtine acele tokenuri-obiectiv.

Image
Am avut multe asteptari de la Forbidden Stars, si poate tocmai din motivul asta am ramas usor dezamagit de joc. Nu e nimic in neregula cu mecanismele implicate ( multe din ele sunt "reciclate" din StarCraft ) si nici cu tematica. Din punct de vedere al componentelor, vorbim de Fantasy Flight, deci de o calitate exceptionala. Tot pentru ca vorbim de Fantasy Flight ( si de designerul Corey Konieczka ), jocul are extrem de multe componente, elemente care sunt sau nu folosite, lucuri care trebuie aranjate, deci chestii care ingreuneaza setup-ul. Fiecare rasa are propriile ei abilitati, abilitati ce par balansate in ecuatia jocului. Multi review-eri recomanda jocul in doi. Asta, pentru ca in mai multi jucatori, ar exista un downtime foarte mare pe perioada luptelor. ( Fiecare lupta se desfasoara in mai multe faze: intai se arunca cu zarurile, apoi se joaca prima runda de carti, se calculeaza damage-ul, abilitatile speciale ale cartilor, navele puse pe fuga, a doua runda de carti, se calculeaza damage-ul, etc., apoi si ultima runda de carti. ) Eu nu pot spune ca recomand in mod deosebit jocul in doi, si asta pentru ca priveaza jocul de multe elemente imprevizibile si de negocierea intre jucatori - chiar daca Forbidden Stars nu are un element de diplomatie incoroporat in el. In doi, jocul se transforma intr-o lupta pe contre, pe genul "o sa construiesc cat de multe unitati pot, si vin peste tine, daca n-apuci sa faci tu chestia asta mai repede decat mine", in care o mutare gresita sau o abilitate folosita la momentul oportun poate aduce un avantaj crucial unuia dintre jucatori. ( Asa cum s-a intamplat in primul nostru joc. Am manipulat una dintre furtuni de asa maniera incat am oprit accesul catre ultimul token de care avea nevoie prietena mea, conducand totul intr-o runda irosita pentru ea, de care eu am profitat ca sa pun mana pe tokenul de care aveam eu nevoie. A jucat acea ultima runda intr-o lehamite totala, lucru pe care il inteleg, si eu as fi facut la fel daca mi-as fi dat seama ca nu am nicio sansa de a mai intoarce jocul in favoarea mea. )

Cu toate astea, jocul nu e lipsit de calitati. Combatul este antrenant. Partea de deck building pe care o faci atunci cand iti cumperi carti noi e importanta, la fel si draftingul pe care il faci inainte de combatul propriu-zis, pentru ca incerci sa anticipezi mutarile si cartile adversarului. Tematica SF este bine incorporata, jocul are forta si trezeste reactii puternice ( mai ales in momentul in care sti ca vei pierde o lupta, dar incerci sa-ti faci adversarul sa plateasca cat mai mult pentru victoria sa ). Au fost momente cand am crezut jocul pierdut, si cu toate astea am reusit sa ma redresez. Poti sa-ti creezi abordarea in functie de moment: e mai profitabil un blizkrieg sau o lupta de durata? Probabil ca jocul va merge si mai bine in mai multi, in doi, din pacate e doar o cafteala fara prea multe subtilitati.

Nota mea: 8 / 10



https://boardgamegeek.com/boardgame/175 ... dden-stars

Imago
Administrator
Administrator
Posts: 1599
Joined: 13 May 2014, 23:05
Location: Bucuresti

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 66881Post Imago
09 Jan 2016, 23:50

Spui despre un joc FF, de Corey Coniezka "Cafteala fara prea multe subtilitati"? Wow, nu stiu, nu stiu. Am jucat Runewars, si prima partida mi-a parut un joc foarte nasol (pentru ca jucam cu cineva experimentat care ma presa prea eficient, si nu reuseam sa savurez jocul in ritmul meu de prima partida). A doua oara cand l-am jucat (cu cineva doar un pic mai experimentat decat mine), mi s-a parut un joc foarte satisfacator (si plin de subtilitati).

Nu stiu de ce toti spun despre Forbidden Stars ca e re-theming dupa Starcraft, pentru ca dupa descrierea ta imi pare ca vorbesti despre Runewars. Asa jocuri mari si complexe posibil sa nu le prinzi gustul si nuantele dupa 1-2 partide. Si inca ceva - conteaza enorm cu cine joci asa tip de jocuri. Clash of Cultures jucat cu prietena este un joc boring inclusiv si pentru mine, insa din cauza ca simt ca nu ii place confruntarea directa. Insa cu un prieten, mai agresiv, am avut o partida superba, violenta, in care schimbam orasele dintr-o mana in alta, cu atacuri amfibie, cu reveniri spectaculoase, etc. Si CoC nu este neaparat un wargame, ci e joc de civilizatie. In doi insa e mai confrontational.

Insa trebuie sa iti si placa asa jocuri desigur, daca nu vrei sa dedici 2-3 ore ca sa joci o singura partida, poate nu e tipul tau de joc.

Blackbane

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 66885Post Blackbane
10 Jan 2016, 01:19

BeatU wrote:Spui despre un joc FF, de Corey Coniezka "Cafteala fara prea multe subtilitati"?
Nu ma refer neaparat la partea de mecanica. Acolo jocul sta bine in picioare. Si sunt fan Corey, sistemul de carti din Middle-Earth Quest este unul dintre cele mai bune intalnite de mine pana acum. Ma refer la nivel macro. In sensul in care alegerile de a evolua dpdv tehnologic / strategic in Forbidden Stars mi se par destul de evidente. Nu exista multe ramificatii sau variante. You build more and you upgrade. Then, you smash your opponent. Din nou, ma refer in principal la jocul in doi, in mai multi imi imaginez ca ai mai multe lucruri la care trebuie sa fii atent.

Blackbane

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 66936Post Blackbane
12 Jan 2016, 03:26

Grand Austria Hotel ( 2015, designeri Virginio Gigli, Simone Luciani )
Image

In Grand Austria Hotel, fiecare este administratorul unui hotel vienez, incercand sa-si atraga clientii - prin oferta variata de bauturi si mancaruri - iar apoi sa ii cazeze in hotelul sau. Aceasta se face in mai multe etape. In prima etapa, jucatorul va lua un client din cei disponibili si-l va aseza intr-unul din cele trei locuri ale restaurantului sau. Apoi, folosindu-se de zaruri, va alege una din actiunile disponibile ( va aduce clientilor prezenti in restaurant mancarurile solicitate de acestia - strudel, prajitura, vin sau cafea, va pregati o camera, va avansa pe scara de favoruri a imparatului sau va obtine bani sau va avea posibilitatea sa angajeze un ajutor in hotel, la un pret redus ). In functie de numarul de zaruri existent in dreptul actiunii respective, jucatorul poate face atatea actiuni din felul respectiv ( sau poate chiar plati pentru a obtine o actiune in plus ). Apoi, daca cel din restaurant are meniul complet si o camera libera in hotel corespunzatoare lui ( nobilii aleg sa stea in camere albastre, artistii in camere galbene, politicienii in camere rosii, iar turistii in orice fel de camera ), atunci acesta ocupa camera respectiva in hotel, aducandu-i jucatorului si o actiune bonus.

Am mentionat mai devreme si angajarea de personal care sa ajute in hotel. Aceste ajutoare pot fi obtinute ori in mod aleator, la inceputul jocului, ori exista o varianta de draft care se poate face tot in debut, varianta pe care o recomand. Acest personal are functii variate, te poate ajuta sa pregatesti mai repede camerele, iti poate furniza resursele necesare satisfacerii clientilor, sau iti poate oferi conditii in plus de acumulare a punctelor la finalul jocului. Un drafting eficient la inceputul jocului poate insemna o strategie castigatoare pe termen lung. In cele din urma, favorul imparatului reprezinta o modalitate de a balansa jocul si de a nu exista un jucator care sa se distanteze prea mult de ceilalti. Poate nu este cea mai tematica modalitate, eu personal as fi ales alt pretext pentru a folosi acest mecanism - inspectie sanitara, evaluarea numarului de stele al hotelului, etc. - dar e un mecanism util in context.

In cazul in care zarurile nu prezinta niste optiuni dorite, exista doua variante, una in care zarurile cu cifra 6 sunt folosite pe post de joker, in locul oricarei alte valori de zar / actiuni disponibile, sau jucatorul poate spune pas, asteapta ca turele celorlalti jucatori sa se incheie, si poate da din nou cu toate zarurile disponibile pe tabla. Jucatorul cu cele mai multe puncte de victorie la finalul jocului este castigatorul.

Image
Grand Austria Hotel este, momentan, pentru mine, jocul anului 2015. Mi-a placut foarte mult tematica originala. Jocul nu este un joc dificil ( undeva in zona medium ca grad de dificultate ), dar totusi implica planificare si tactica: totul se bazeaza pe sinergia pe care o poti obtine intre abilitatile personalului din hotel draftat la inceputul jocului, actiunea pe care alegi sa o faci, si actiunile bonus oferite de cei cazati. Sunt mecanici care functioneaza, functioneaza bine, provoaca jucatorul si se integreaza perfect cu tematica. Nu pot descrie cat de mult m-am distrat creandu-mi propriul hotel. Componentele sunt bune, grafica este potrivita in context, zarurile sunt din lemn, ca si la The Voyages of Marco Polo. Daca ar fi sa mentionez niste lucruri negative, acestea ar fi faptul ca in mai mult de 3 jucatori, downtime-ul face jocul problematic si mentionarea nepotrivita cu tematica jocului a favorului imparatului. In doi jucatori este un joc superb, care dureaza exact atat cat trebuie ( cca. 60-90 de minute ), si o implementare reusita a temei.



Nota mea: 9 / 10



https://boardgamegeek.com/boardgame/182 ... tria-hotel

Blackbane

Re: Minireview-urile lui Blackbane

Post: # 78121Post Blackbane
20 Mar 2017, 15:17

Rex: Final Days of an Empire ( 2012, designeri Bill Eberle, John Goodenough, Jack Kittredge, Corey Konieczka, Peter Olotka, Christian T. Petersen ) ( reimplementare a jocului Dune )
Image
Din pacate, apuc tot mai rar sa joc jocuri, cu atat mai mult jocuri care au un numar mare de jucatori. Asta explica oarecum de ce am aproape un sfert de jocuri nejucate in colectie, iar ultima sesiune de joc a avut loc pe la inceputul lui ianuarie. Cu toate astea, Rex a avut mereu un loc special in colectia mea, fiind unul dintre primele board games cumparate si, respectiv, jucate. Coperta jocului e una destul de banala, aducand mai degraba cu clasicele jocuri euro, cu niste oameni ( sau, dupa caz, fiinte extraterestre ) incruntati, asa ca nu prevesteste in niciun fel luptele epice care se dau in timpul jocului. Fiecare jucator din Rex reprezinta o specie extraterestra care lupta pentru controlul orasului-continent Mecatol City, din universul Twilight Imperium.

Jocul se desfasoara pe durata a maximum 8 runde ( dar se poate termina si mult mai repede, despre asta mai incolo ). Fiecare runda este compusa din 7 etape:
1) extragerea unei carti-eveniment care influenteaza ceea ce se intampla pe tabla de joc in runda respectiva, cele mai frecvent intalnite carti fiind cele in care influenta - moneda principala din Rex - apare pe tabla de joc.
2) etapa de licitatie, in care jucatorii pot licita pentru carti de tehnologie pe care le pot folosi in diverse momente ale jocului ( dar cel mai des in timpul luptelor ).
3) recrutare, in care jucatorii pot recruta unitati din cele ucise anterior, inclusiv generali. E un fel de resuscitare, fara prea mare sens tematic, dar fie.
4) manevra tactica, acolo jucatorii putand misca trupele pe suprafata orasului si, ulterior, plasa noi unitati in diverse puncte. Daca unitati ale mai multor jucatori se afla in acelasi loc, jucatorii intra in
5) etapa de combat, la finalul careia un singur jucator poate ramane in controlul teritoriului respectiv ( sau, in unele cazuri, nici unul din ei ).
6) colectarea de influenta, in timpul careia jucatorii primesc o "subventie" de doua credite de influenta in mod automat, iar cei care au unitati in zonele in care a aparut influenta pe harta pot colecta acea influenta
7) bombardamentul. O flota care se invarte deasupra planetei se misca un numar de spatii ( determinat aleator prin extragerea unei carti de joc ), nimiceste totul in calea ei, atata timp cat in spatiul respectiv nu exista un scut planetar

Pentru a castiga jocul, anumite zone, numite "stronghold" trebuie avute sub control la finalul fazei de bombardament. Pentru un singur jucator, numarul lor este 3, pentru o alianta de doi jucatori numarul este 4, pentru o alianta de trei jucatori trebuie controlate toate 5. Exista si conditii de victorie speciale pentru trei din cele sase rase existente in joc, dar nu voi intra in detalii in acest moment.

Image
Pentru mine, Rex: Final days of an Empire ramane jocul favorit. Asta e cu atat mai surprinzator, cu cat jocul nu e perfect ( mai multe despre asta mai jos ), si majoritatea jocurilor din colectia mea sunt jocuri euro, nu jocuri tematice. L-am jucat de 4 sau 5 ori pana acum, de cele mai multe ori in 4 jucatori, dar ieri am avut ocazia sa il joc cu numarul maxim, adica 6.

Ceea ce face Rex sa straluceasca este:

1. Puterile asimetrice ale raselor sunt foarte diferite si determina de multe ori felul in care sunt facute aliantele. Fiecare putere pare in sine sa fie nebalansata, dar in ansamblu se completeaza reciproc.
2. Aliantele si, bineinteles, tradarile. Aliantele se pot face si desface doar in anumite momente ( cand sunt trase anumite carti eveniment ). Asta poate face ca unul din membrii aliantei sa dizolve alianta si sa formeze alta, dupa cum ii convine lui in momentul respectiv. Tensiunea ( si paranoia ) e mereu prezenta la masa din cauza asta, ceea ce da savoare in plus jocului. E un fel de "fa-te frate cu dracul" pana controlezi trei "strongholds" si dupa aia poti dizolva alianta ca sa castigi jocul de unul singur.
3. Jocul poate fi terminat foarte repede ( 2 runde, intr-una din sesiunile de joc de mai demult ) daca o alianta profita de strategia blitz-krieg si ia cu asalt la momentul oportun "stronghold-urile". Pentru unii asta poate fi un lucru negativ. Mie mi se pare destul de realist si scoate la iveala abilitatea de mobilizare rapida si gandire strategica in comun cu aliatul.
4. Probabil elementul meu favorit: exista posibile rasturnari de situatie in aproape fiecare moment. Un jucator isi muta flota gigantica pe suprafata planetei, nimicind totul in cale, sigur de suprematia lui militara, pentru ca un oponent sa joace o carte sau sa manipuleze bombardamentul iar flota respectiva sa fie distrusa complet. Stiu ca si asta ar putea fi un element frustrant, dar si primul jucator are acces la astfel de carti, astfel incat se poate razbuna in runda urmatoare. In principiu este un joc de high risk-high - high reward.


Parti negative:

1. Regulamentul. Din start a fost inclusa o erata in cutie, pentru ca unele abilitati rasiale sau conditii de victorie speciale nu erau complet ( sau corect ) explicate.
2. Exista multe token-uri, si in general multe etape in timpul jocului, ceea ce face jocul sa para o chestie foarte procedurala. Daca sunt explicate bine jucatorilor si reamintite pe parcurs, atunci n-ar trebui sa fie dificultati.
3. Din cauza aliantelor, jocul poate deveni nebalansat, sau unii jucatori pot fi exclusi din joc, ceea ce pentru un joc care dureaza 3-4 ore poate fi o experienta mizerabila. Mie personal nu mi s-a intamplat, dar, in jocul de aseara, unul dintre jucatori n-a fost inclus in niciuna din cele doua aliante ( 3 vs 2 ), prin urmare a fost mai mult sau mai putin spectator la restul jocului. Din punctul meu de vedere asta a reprezentat o alegere tactica neinspirata a aliantei de doi, care a ales sa nu-l invite si pe el in alianta, dar una peste alta exista aceasta posibilitate.
4. Ceea ce am notat la partea pozitiva, rasturnarile de situatie. Multi pot fi frustrati din cauza asta. Cu toate astea, e destul de usor sa te regrupezi. Aliantei noastre de 3 i-a fost imposibil ca pana la finalul jocului sa cucereasca cele doua "strongholds" ale aliantei de 2, prin urmare chiar si o alianta asimetrica poate rezista in fata unei aliante mai puternice.
5. Unele rase ( Lazax Empire, Emirates of Hacan ) au un avantaj clar - colectarea de influenta de la ceilalti doar in jocul cu multi jucatori.

Una peste alta, insa, aceste parti negative palesc pentru mine in fata sentimentului pe care mi-l da Rex. Este un joc cu suspans, tensiune, trash-talking, promisiuni, aliante, tradari si lupte despre care poti povesti mult timp dupa ce armatele s-au intors in cutia de carton, iar cenusa razboiului s-a asezat peste Mecatol City.






Nota mea: 10 / 10



https://boardgamegeek.com/boardgame/104 ... ays-empire

Post Reply

Return to “Review-uri si impresii”