Jocuri care ne ard creierii

[Corwin]

Culmea ca Lisboa, desi m-a confuzat putin cu iconografia, nu mi s-a parut atat de dificil ca altele de pe lista. Engine-ul pe care mi l-am facut mi s-a parut destul de clar, desi mai trebuia sa intreb din cand in cand "asta ce reprezinta?".

Cooper Island si pe mine ar trebui sa ma supere (putine actiuni, AP-inducing, putine puncte, etc), dar nu stiu de ce imi place la nebunie. De la prima partida la a doua si a treia am crescut cu ~10 puncte, deci clar am inteles mai bine jocul. Tot greu e, dar fain.

[VZQ]

Nu zic nu, dar a inceputul jocului eu spun ca artizanii si ”batranii” sunt de departe cei mai importanti. Urmati indeaproape de merchants si viziers (foarte buni in jocurile de 4 players).

De acord. Noi il jucam de regula in 2. Asa as si recomanda sa fie incercat...in 4 mereu jucatorii noi se blocau, pentru ca este mai greu sa urmaresti ce face lumea, dar mai ales sa-ti si iasa calculele initiale.... in 2 ai 2 jocuri pe tura, posibil consecutive - ai posibilitatea de a calcula mult mai bine miscarile.

[Corwin]

Mda, cred ca dificultatea unora dintre jocuri depinde mult si de numarul de jucatori, Five Tribes fiind unul dintre ele. Desi de exemplu Agricola cred ca devine ridicol de "ne-strategic" in 4-5-6-10, deci cumva mai usor ca oricum nu poti planui destul inainte.

[iuli212]

Corwin
Chiar am vorbit la întâlnire (nu mai știu cu cine) puțin pe tema aceasta.
Cum ai spus și tu, ce pentru mine e "brain burner" pentru tine poate fi un joc de relaxare și invers.
În ultima vreme cam prefer să rămân la jocurile sub 4 ca nivel de dificultate pe BGG (poate fi brain burner și sub 4). Mai bine joc 2 jocuri diferite heavy mai de durată și la final sa fiu relaxat decât unul care să mă lase amețit.
În lista mea de brain burner aș include: Food Chain Magnate și Lisboa. Pe de altă parte am Vinhos, Gallerist și Agra care îmi plac. Mai am la limita listei TTA și 18xx, dar nu știu dacă e de vina complexitatea sau durata mult prea mare a partidelor
Terra Mystica l-am jucat o dată de mult, nici nu mai știu ce părere am avut. Atunci preferam sigur jocurile 4+ cat mai des.
Cred ca ține foarte mult și de momentul în care va avea loc partida (odihnă, explicat, jucători etc.)

- Five Tribes - efectiv m-am blocat la jocul ala; pe de alta parte l-am jucat o singura data, si incepand de la 2 noaptea...
- Black Angel - tot o partida. Zicea lumea de scoruri de 50-70, eu am facut sub 30...

Five Tribes l-am jucat în 2, 3 și 4, mereu ales ca o variantăde joc mai ușor. E adevărat că nu am avut la masă vreun AP, dar nu îl pot vedea ca un brain burner, e printre jocurile dragi.
Black Angel l-am jucat pentru prima dată la întâlnire. Cine a explicat a avut 38p, ceilalți la first play 58 și 62. Iar nu mi s-a parut brain burner, deși era și la final de zi și tarziu.

[DukeMJ]

Mă bucur că sunt persoane cărora le place Five Tribes, unul din jocurile mele preferate. Cum zicea Teddy, am jucat cu destule persoane, care, după primul joc, l-au detestat, așa că reușesc relativ rar să conving pe cineva să-l joace.
Așa că, Corwin, fiind în Cluj, când ai chef să mai încerci, sunt disponibil

Următoarele îmi vin în minte:
Cooper Island rețin și eu, m-am luptat cu jocul mai mult decât cu oponenții.
Heaven&Ale, că trebuia să țin minte și să iau în calcul balansarea de la final.
Pax Pamir, cu siguranță. Dar abia aștept să-l rejoc, jocul ăla e un challenge binevenit.
Terramara, poate și din cauza că am început târziu, dar a fost obositor de analizat.

[26octombrie]

Pentru mine brain-burn nu e neaparat rau, uneori e chiar experienta pe care o caut in momentul respectiv. Alteori,... nu.

Photosynthesis e cel mai recent. La asta chiar mi se blocheaza mintea uneori, ai atatea schimbari spatiale de luat in calcul incat o iei razna.
Alchemists cred ca a fost primul joc care m-a ametit. Dupa ce l-am jucat prima data n-a mai fost asa naucitor, dar nici departe!
Tigris&Euphrates e, clar, un brain-burner. Imi place de mor, dar nu l-as juca oricand, it needs a special mind-frame si asta e si motivul pentru care l-am dat, asta si faptul ca n-aveam cu cine-l juca si ma frustra ca sta degeaba!
Reef Encounter, alaturi de Tigris si Inhabit the Earth e tot acolo, la very hard but very rewarding, a nu se juca oricand. Si poate si Loop Inc., time traveling ii adauga o dimensiune si devine foarte... 3D, nu stiu sa explic.
Bazaar, unul din jocurile mele preferate, poate fi uneori zapacitor, e genul de joc unde nu poti sa vorbesti deloc, ai treaba cu ganditul

So, ca sa sintetizez parerea mea, cred ca sunt doua feluri de brain-burn:
The Whau Type, unde vine valul, te da peste cap de-ti umple gura de nisip, dar abia astepti sa te odihnesti nitel si sa intri iar la valuri SI
The Too Convoluted Type, unde reactia e "Whaat? Why?!" si gata.

Also, e foarte important si stilul jucatorului. Daca esti genul relaxat, care nu tine cu tot dinadinsul sa-si super-optimizeze turele, s-ar putea sa-ti placa mai mult un joc decat daca esti freak, comme mois, si vrei sa faci tot timpul mutarea optima, caz in care unele jocuri iti scurtcircuiteaza creierul.

[Corwin]

Așa că, Corwin, fiind în Cluj, când ai chef să mai încerci, sunt disponibil

Cu siguranta. Si daca ai chef de joaca noi ne intalnim de obicei sambata la Guild Hall. Saptamana asta in special ne intalnim duminica la 16 si posibil sa fim doar 2, deci daca vrei sa vii esti binevenit. Ne gandeam potential la Tapestry si unul dintre A Feast for Odin sau Underwater Cities.

[emisanSB]

Alchemists cred ca a fost primul joc care m-a ametit. Dupa ce l-am jucat prima data n-a mai fost asa naucitor, dar nici departe!

Mi-ai adus aminte de Alchemists. Mi s-a parut unul din cele mai dificil de explicat jocuri.

[26octombrie]

Alchemists cred ca a fost primul joc care m-a ametit. Dupa ce l-am jucat prima data n-a mai fost asa naucitor, dar nici departe!

Mi-ai adus aminte de Alchemists. Mi s-a parut unul din cele mai dificil de explicat jocuri.

E greu sa ti-l explici si tie insuti

[Corwin]

Oooh. L-am jucat o singura data, pe boiteajeux, si mi-a rupt si ala mintea. Dar nu stiu daca la o a doua sau a treia partida nu cumva e mai bun. Si cu siguranta l-as juca live, nu online turn-based, e mult prea greu de tinut minte totul.

[rabesandratana]

Da, clar si la mine Alchimistii e unul dintre cele mai grele jocuri jucate. Nici acum nu sunt sigur ca am inteles toate regulile bine. Vreau sa il joc pentru ca imi place mult conceptul dar ma ia durerea de cap numai cand ma gandesc cat de complicate sunt toate regulile sale.

Si alt joc ce mi-a ars creieriul si nu stiu exact de ce, e Helvetia. Cred ca motivul era ca trebuie sa fii atent la fiecare meepals pe care l-ai trimis sa se casatoreasca in fiecare oras vecin si sa stii mereu care e apt de munca, care nu, pe care trebuie sa il trezesti ca sa poti construi ceva, etc. Foarte multa planificare pentru o simpla actiune de cosntruit. In teorie parea simplu.

[makowey]

Poate un joc in care m-am simtit mereu pe lângă de fiecare dată când l-am jucat a fost Imperial 2030. Nu am reusit sa ii prind mechanismele nicicum...

[Teddy]

Poate un joc in care m-am simtit mereu pe lângă de fiecare dată când l-am jucat a fost Imperial 2030. Nu am reusit sa ii prind mechanismele nicicum...

L-am jucat doar o singura data, dar mi-a placut. Ne-a explicat bine DanielM. Nu a fost cu dureri de cap.

[DeeDee]

Orice point-salad game

[Ailur]

Troyes, pentru ca optimizarea presupune si matematica.

Millenium Blades, pentru ca e genul de joc care te face sa stai cuminte, in tacere, pe scaun, incercand sa-ti construiesti deck-ul cu cele mai multe combo-uri.

Trajan, pentru mancala aia care iti ofera atat de multe daca profiti de ea la maximum, si vrei sa faci asta.

Scythe, mai ales impotriva unor jucatori agresivi, care se intind pe harta.

Si, surprinzator - pentru ca e cel mai light, si cel mai recent, Crown of Emara. L-am jucat asta vara si simteam ca am creierul anesteziat. Ai toate elementele care produc AP. Carti pe care le programezi. Rondel ale carui bonusuri se schimba de la actiune la actiune. Worker placement cu locuri care se ocupa. Actiuni putine la dispozitie. Ma simteam ca Rahdo incercand sa ia 10 decizii simultan:

"Daca ma duc acolo intai, o sa am suficiente resurse pentru actiunea aia si sa obtin si bonusul respectiv. Da, dar daca ia intai prietena mea bonusul, nu mai am de ce sa iau resursele, deci practic e o actiune irosita. Bun, atunci mai bine merg eu primul acolo... Da, dar daca ma duc pe spatiul ala de rondel, nu mai am cum sa ajung in a treia mutare si pe spatiul diametral opus. Mai bine incerc alta varianta..."

[mihaid]

Mentiuni speciale:
- Five Tribes - efectiv m-am blocat la jocul ala; pe de alta parte l-am jucat o singura data, si incepand de la 2 noaptea...
- Black Angel - tot o partida. Zicea lumea de scoruri de 50-70, eu am facut sub 30...

Ai uitat sa treci la mentiuni speciale si Arboretum, care e un alt fel de brain burner, ca te blochezi cand trebuie sa arunci o carte si calculezi ce carti au adversarii.

Pentru mine au fost Troyes si Teotihuacan, la care nu am mai avut curaj sa incerc si a doua partida.

[Corwin]

Ai uitat sa treci la mentiuni speciale si Arboretum, care e un alt fel de brain burner, ca te blochezi cand trebuie sa arunci o carte si calculezi ce carti au adversarii.

Oh da, ala miroase a lemn ars uneori!

[Cosmo]

Am sute de ore in Gloomhaven, si tot ne mai lovim de fringe cases la reguli (ia ziceti, hexul de usa pe care plansa e? spoiler, pe niciuna), si unele deja le-am houseruleuit (personal goals mostly suck). Dar daca vorbim de jocuri care ne-au batut regulile peste fata de nu mai stiam de noi, Too Many Bones. Am stat sase ore la primul joc. Manualul era oribil. Am mai bagat doua jocuri dupa, n-am inteles mai nimic din el, si parca combatul era doar sa bagi puncte in attack ca nimic nu era la fel de eficient, si apoi am dat de tot minigameul de lockpicking care era alt joc cu totul. L-am lasat balta.

Cat despre fript creierul in sine, Spirit Island si On Mars, fiecare intr-un mod usor diferit. Unu o bataie impotriva analysis paralysis si o incercare disperata de a face un plan, altul o bataie impotriva a celor patruzeci de chestii pe care trebuie sa le ai in minte in acelasi timp.

[Imago]

Mage Knight era candva un brainburning champion pentru mine. Acum insa il stiu suficient de bine cat sa il joc ca pe un deckbuilder un pic mai complicat.